Hymne roumain
L'hymne national est le chant révolutionnaire de 1848 des trois pays roumains, sur une texte du poète romantique Andrei Muresanu (1816-1863) et une musique d'Anton Pann (1796-1854). Composée de onze strophes, il rappelle au peuple qu'il faut rester mobilisé, uni et vigilant. Les quatre premières strophes sont souvent chantées lors d'occasions festives avec la lente mais énergique "Hora Unirii" (danse de l'Union), qui réunit les participants en un cercle soudé.
Le texte d'origine était 'un poême nommé " Un rasunet " (Un écho), qui fut mis en musique le 29 juin 1848, pendant la Révolution. Chanté à Ramnicu Valcea, son titre devint "Desteapta-te, române" (Réveille-toi, Roumain"). Très apprécié, ce chant a symbolisé le courage des Roumains pendant la guerre d'Indépendance (1877-8) ou les deux guerres mondiales. Il fut interdit sous le régime communiste, mais réhabilité dès sa chute en 1989 et devint l'hymne national roumain.
Appelé "Deșteaptă-te, române!", l'hymne national roumain est un symbole de patriotisme et de liberté.
"Deșteaptă-te, române!" traduit le sentiment d'amour pour la patrie roumaine et l'esprit de résistance à l'oppression.
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viața-n libertate ori moarte!“ strigă toți.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ
Éveille-toi, Ô Roumain, de ton éternel sommeil,
Dans lequel ces sauvages t'ont plongé sans merci ;
Et maintenant ou jamais, forge-toi un nouveau destin
Auquel tous s'en remettront, même tes pires ennemis !
Enfin est venue l'heure pour nous d'montrer au monde
Que dans nos veines coule un noble sang de Rome ;
Et que dans nos poitrines est perdurée la fierté,
Celle de Trajan, le vainqueur, ce grand et vaillant homme !
Regardez, Ô grandes ombres, Corvin, Michel, Étienne,
de la nation roumaine, vos humbles descendants ;
nous voici, les bras armés, les cœurs forgés de flammes !
« La liberté ou la mort », crions-nous dans les champs !
Avec vos croix, Ô prêtres, menez l'armée chrétienne !
Luttons pour la liberté et notre tout-puissant Père !
Plutôt mourir en bataille avec honneur et gloire
que redev'nir esclaves sur notre vieille terre !
Hymne des autres pays d'Europe centrale et orientale
